Pe’ ppizz’e ppe’ ppentùne me te sonne
ca tu me sunne ‘m pizz’a la štaggione
nche na ciarfèlle ‘ncalecate ‘n cape
che te sonne ca valechïe e pesse
lu piangate e la vite a passetìlle
štrusciate gne la rizze a la seréne
che s’annàzzeche e sone a mme štu sonne
appummésse a garbìne.
Sonne ca t’aresbije e nen ce štenghe
pecché è ssu sonne té che me fa štrèuże
m’accòppe na fatture a cavaciùlle,
nu catrafòsse scì nu vurravurre
na culate che scòzzeche lu sanghe
me l’arevólle e dà šta curatélle
che tu te megne ‘n sonne e ‘n ci-aretrùve
cchiù a mme se mo’ m’assùcce.
Nu caucemónie ‘m bacce a mme è ssu sonne
jettate da nu cele sbiancacciate
addó tu vule gne la rennelélle
che ve’ ‘nche li pazzïe de la štaggione
e va se s’è štutate lume e çiusce…
Che jeléne de vaçe m’arefrésche
pe’ štu sonne ceštunie c’ha scucchiate
le scenne a ssa ciarfelle!
(inedita)